Modele de bune practici în Norvegia privind antreprenoriatul social și serviciile sociale
Două dintre colegele noastre, Cristina Bala È™i Diana TarÈ›a, au avut oportunitatea de a se număra printre reprezentanÈ›ii organizaÈ›iilor finanÈ›ate în cadrul Fondului ONG în România, care au fost selectaÈ›i pentru a participa în perioada 20 – 24 februarie 2017 la două dintre vizitele de studiu organizate de către FundaÈ›ia pentru Dezvoltarea Societății Civile la Oslo, în Norvegia. Aceste schimburi de experienţă au fost finanÅ£ate prin EEA and Norway Grants.Cristina a făcut parte din grupul celor 15 antreprenori sociali din România care au descoperit perspectiva norvegiană asupra antreprenoriatului social, în timp ce Diana a participat la vizita de studiu privind dezvoltarea de servicii sociale È™i de bază la nivelul comunității È™i modalități de lucru cu grupuri dezavantajate. Colegele noastre mărturisec faptul că experienÈ›ele au fost deosebit de interesante oferind bogate surse de inspiraÈ›ie prin ideile inovatoare aplicate în Norvegia ca răspuns la provocările din domeniul social:
Investiții făcute cu mintea dar și cu inima ce aduc soluții reale la problemele din societate
Vizita de studiu în domeniul antreprenoriatului social a permis explorarea acestui subiect din mai multe perspective relevante pentru înÈ›elegerea modului în care acest concept se transpune È™i funcÈ›ionează în realitatea norvegiană.
Prima perspectivă explorată a fost cea a unui organism de microcreditare, Mikrofinans Norge, o organizaÈ›ie hibrid – business social È™i asociaÈ›ie non-profit – ce deÈ›ine o experiență de 20 de ani în acordarea de împrumuturi pentru persoanele care sunt excluse de pe piaÈ›a convenÈ›ională a forÈ›ei de muncă, dar reuÈ™esc cu susÈ›inere adecvată să devină antreprenori de succes, care îÈ™i construiesc È™i îÈ™i dezvoltă propria lor mică afacere. OrganizaÈ›ia promovează principiile antreprenoriatului social după modelul lui Muhammad Yunus, antreprenor social din Bangladesh, bancher, economist È™i lider al societății civile, laureat al Premiului Nobel pentru Pace ca fondator al Grameen Bank (Banca pentru săraci) È™i pioner al implementării conceptelor de microcredit È™i microfinanÈ›are. Mikrofinans Norge lucrează cu persoane vulnerabile: refugiaÈ›i È™i imigranÈ›i; tineri care nu reuÈ™esc să intre pe piaÈ›a forÈ›ei de muncă deoarece au abandonat È™coala timpuriu sau au avut diferite probleme, de exemplu: consumul de droguri; persoane cu calificări înalte care au ieÈ™it de pe piaÈ›a forÈ›ei de muncă datorită unor probleme de sănătate ce nu le mai permit să facă față cerinÈ›elor de la locurile de muncă obiÈ™nuite. OrganizaÈ›ia se concentrează pe creÈ™terea capacității acestor persoane de a-È™i depăși problemele È™i de a crea propriile lor microîntreprinderi. Totodată organizaÈ›ia activează pentru crearea de legături puternice în interiorul comunităților, adică dezvoltarea capitalului social al acestora È™i educarea opiniei publice despre ceea ce înseamnă antreprenoriatul social È™i beneficiile majore pe care acesta le aduce în comunitate. Activitățile sunt diverse, de la cursuri de antreprenoriat, la acordarea de împrumuturi mici pentru start-up-ul unor afaceri de către persoane care nu au acces la sistemul bancar convenÈ›ional, la activități de consultanță È™i susÈ›inere pentru dezvoltare, la proiecte comunitare…Astfel, din 1997 È™i până acum organizaÈ›ia se mândreÈ™te cu aproximativ 1300 de antreprenori au fost susÈ›inuÈ›i să-È™i lanseze propria afacere iar poveÈ™tile lor de succes sunt cu adevarat inspiraÈ›ionale.
Cea de a doua perspectivă a fost a ceea a sectorului public care în Norvegia a înÈ›eles că susÈ›inerea antreprenoriatul social este un mod eficient È™i eficace de a rezolva probleme ale comunității de către cei care le cunosc cel mai bine, È™i anume de către cetățeni. Am întâlnit reprezentanÈ›i ai municipalității Oslo din cadrul departamentului ce se ocupă cu probleme sociale È™i din Departamentul de Dezvoltare a Afacerilor al Primăriei din Olso care ne-au vorbit despre viziunea oraÈ™ului de a deveni „smart city”, adică un oraÈ™ inteligent care acÈ›ionează pentru a-È™i implica proprii cetățeni astfel încât schimbarea să vină de jos în sus, È™i aceasta să fie durabilă. Am vorbit despre strategia municipalității Oslo pentru antreprenoriat social; despre proiecte pilot de cercetare È™i dezvoltare, despre achiziÈ›ii publice È™i folosirea de clauze sociale È™i de mediu; despre „grupurile de inovaÈ›ie”- întâlniri de lucru informale ale specialiÈ™tilor din diferite domenii care lucrează în primărie È™i caută soluÈ›ii inovatorare la diferite probleme ce privesc oraÈ™ul È™i le afectează munca (ex : achiziÈ›ii inovatoare). De altfel, una dintre constatările pe care le-am putut face de-a lungul acestei vizite de studiu a fost tocmai aceea că principalul cumpărător al serviciilor / produselor multora dintre afacerile de economie socială pe care le-am descoperit este sectorul public.
Următoarea perspectivă explorată a fost cea a investitorilor privaÈ›i, având privilegiul de a discuta cu reprezentantul FERD, o companie privată de investiÈ›ii care pe lângă activitățile pur comerciale È™i de investiÈ›ii imobiliare, are È™i o implicare importantă în susÈ›inerea antreprenoriatului social. Portofoliul de antreprenori sociali susÈ›inuÈ›i de FERD (Ferd Social Entrepreneurs) cuprinde companii care dezvoltă afaceri ce È›intesc problemele copiilor È™i tinerilor crescându-le capacitatea de a face față provocărilor prin crearea de noi oportunități. Ferd îi susÈ›ine pe cei care au o idee de antreprenoriat social oferindu-le finanÈ›are, consultanță în construirea unui model de business sustenabil din punct de vedere economic È™i oportunități de networking. În Norvegia majoritatea întreprinderilor sociale sunt companii care au acÈ›ionari È™i pot fi vândute, însă legislaÈ›ia impune anumite limite în ceea ce priveÈ™te distribuirea profitului È™i atingerea impactului social. Ni s-a explicat faptul că pentu a fi sustenabilă o afacere de economie socială trebuie să atingă echilibrul între câÈ™tigul / rentabilitatea din punct de vedere economic È™i impactul social pe care îl generează, iar investiÈ›iile făcute de FERD sunt făcute atât cu mintea cât È™i cu inima. Antreprenorii care solicită sprijinul FERD trec printr-un proces complex ce cuprinde 3 etape: etapa de „incubator” cu durată de 1 an, în care beneficiază de sprijin È™i formare pentru a-È™i dezvolta planul de afaceri astfel încât la finalul acestei perioade FERD decide cu privire la oportunitatea de a investi sau nu în dezvoltare afacerii; etapa de „portofoliu” cu durată de 3 până la 7 ani în care prin investiÈ›ia È™i consultanÈ›a acordată de FERD afacerea creÈ™te È™i ajunge să fie sustenabilă; iar ultima etapă este cea de „alumni”, în care afacerea iese de sub tutela FERD dar rămâne în reÈ›eaua alcătuită din celelalte companii care au beneficiat de sprijin. Pe parcursul acestei întâlniri am avut ocazia de a descoperii detalii despre câteva din cele 26 de afaceri de economie socială susÈ›inute de către FERD: companie IT care angajează persoane cu sindrom Asperger; afacere care oferă servicii de dezvoltare a limbajului pentru copii reducând semnificativ problemele de dislexie cu care se confuntă o mare parte din copiii din Norvegia; companie care oferă cursuri È™i tabere tematice pentru copiii în domeniul È™tiinÈ›elor È™i al naturii; afacere ce angajează adolescenÈ›i È™i tineri pentru a realiza diverse activități de socializare È™i timp liber cu bătrâni din centrele rezidenÈ›iale; întreprindere ce angajează foÈ™ti deÈ›inuÈ›i pentru servicii de demolare interioară a unor băi aflate în curs de renovare È™i multe altele. Totodată am discutat despre importanÈ›a măsurării impactului social pe care aceste afaceri le au în societate descoperind modele de bună practică în acest sens. Una dintre companiile susÈ›inute de FERD care oferă servicii ce ajută la prevenirea abandonului È™colar pentru copii cu probleme din sistemul de protecÈ›ie a copilului a reuÈ™it să facă cercetări avansate în acest domeniu descoperind faptul că în Norvegia costul pe care statul ajunge să-l suporte pe parcursul vieÈ›ii pentru un om care abandonează È™coala timpuriu È™i care va avea cel mai probabil probleme de integrare în câmpul muncii ajunge la 1,3 milioane de euro. Astfel, fiecare investiÈ›ie care face ca această persoană să nu abandoneze È™coala È™i ulterior să lucreze È™i să contribuie la bunul mers al societății este de fapt un mod extrem de important de evitare a unor costuri foarte mari pentru stat.
O altă perspectivă abordată a fost cea trans-sectorială având ocazia de a descoperii un incubator de afaceri: SoCentral, The Nordic Incubator for Social Innovation È™i de a discuta cu doi dintre antreprenorii sociali care beneficiază de serviciile acestuia cât È™i de suportul FERD. SoCentral este în sine o afacere care promovează modalități È™i resurse inovante de cooperare între diverse persoane È™i companii. SoCentral oferă antreprenorilor diferite servicii precum posibililitatea de a utiliza un spaÈ›iu comun de lucru în cadrul unei clădiri foarte interesante ce oferă numeroase facilități de interacÈ›iune cu persoane foarte diverse È™i stimulează cooperarea. Totodată, membrii comunității SoCentral beneficiază contra cost de servicii de consultanță, cursuri È™i mentoring pentru dezvoltarea afacerilor lor. SoCentral desfășoară È™i proiecte de promovare a antreprenoriatului în rândul unor grupuri vulnerabile precum regugiaÈ›ii È™i proiecte pliot de dezvoltare urbană. Foarte interesante detalii cu privire la modul de construire a afacerilor lor am aflat de la cei doi antreprenori, Olav Karlsen de la Drive for Life, un program de integrare socială prin activități sportive de grup pentru tineri la risc de abandon È™colar È™i Malin Håvarstein Nilsen, fondatorul proiectului Possibilities, care oferă cursuri de cusut la maÈ™ină È™i angajează femei din grupuri vulnerabile (refugiaÈ›i, persoane de etnie romă, È™.a.) pentru confecÈ›ionarea de produse textile.
Vizita realizată la Norges Vel, Royal Norvegian Society for Developement, un ONG care există din anul 1809 È™i a cărui viziune este să susÈ›ină comunitățile locale pentru a deveni viguroase È™i sustenabile, ne-a oferit perspectiva consultanÈ›ilor în domeniul economiei sociale. Norges Vel are ca membrii 35 de organizaÈ›ii/întreprinderi È™i peste 800 de membrii individuali. OrganizaÈ›ia are o foarte bogată experiență fiind iniÈ›iatoarea primei universități din Norvegia È™i a primelor biblioteci din È›ară accesibile publicului larg. În momentul de față, eforturile organizaÈ›iei se concentrează în dezvoltarea regiunilor rurale È™i a agriculturii locale, oferind suport financiar, tehnic È™i strategic fermierilor care îÈ™i propun să iniÈ›ieze È™i să dezvolte modele de întreprinderi sustenabile. OrganizaÈ›ia lucrează cu refugiaÈ›i cărora le oferă formare în domeniul antreprenoriatului social È™i oportunități de practică în mediu protejat. De asemenea, o altă direcÈ›ie de acÈ›iune susÈ›intă de organizaÈ›ie este sprijinirea demarării de afaceri sociale în două închisori din Norvegia după modelul italian al „Pausa Cafe”. Acesta consta în crearea de locuri de muncă în interiorul închisorilor unde deÈ›inuÈ›ii să fie implicaÈ›i având posibilitatea de a câÈ™tiga resurse pentru momentul în care vor ieÈ™i din închisoare. Modelele italiene se referă la crearea unor adevărate cooperative unde deÈ›inuÈ›ii sunt acÈ›ionari, fiind astfel motivaÈ›i să muncească È™i să-È™i schimbe viaÈ›a în bine. DeÈ›inuÈ›ii devin co-proprietari pentru ei prin muncă generează venituri. O parte din venituri sunt folosite pentru investiÈ›iile necesare în cooperativă, restul se pune pe cardul fiecărui angajat la care aceÈ™tia vor avea acces numai în momentul în care vor ieÈ™i din închisoare întrucât conform sistemului italian deÈ›inuÈ›ii nu pot genera venituri pe perioada executării pedepsei. Dintre domeniile de activitate ale acestor entități, ne-au fost exemplificate: procesarea cafelei, fabricarea berii, fabricarea de produse de panificaÈ›ie (The Bread of Freedom), producerea de ciocolată, bistro È™i catering în afara închisorii. DeÈ›inuÈ›ii care sunt acceptaÈ›i la aceste activități sunt selectaÈ›i printr-un proces foarte laborios prin care sunt identificaÈ›i cei care doresc într-adevăr să-È™i schimbe viaÈ›a. Activitățile se desfășoară în închisoare sub măsuri de securitate extrem de stricte.
Ultima vizită din programul de schimb de experiență a fost organizată la Tøyen Unlimited, o organizaÈ›ie care activează pentru dezvoltarea comunitară într-unul dintre cartierele cu cele mai mari probleme sociale din Oslo. Ca parte a Programului de Regenerare Locală (Area Regeneration Program) al autorităților locale, ogranizaÈ›ia primeÈ™te susÈ›inere financiară pe 5 ani pentru dezvoltarea cartierului È™i încearcă prin antreprenoriat social să asigure sustenabilitatea schimbărilor generate. Tøyen Unlimited susÈ›ine ideile antreprenoriale ale oamenilor din cartier, majoritatea fiind persoane din grupuri vulnerabile (refugiaÈ›i, imigranÈ›i, etc…) dintre care unii locuiesc în condiÈ›ii destul de precare în locuinÈ›e sociale. OrganizaÈ›ia a dezvoltat un sistem în 3 paÈ™i – Try it + Do it + Build it – prin care oferă sprijin acestor persoane în a-È™i construi È™i a pune în practică ideile de afaceri. Cei a căror idee de afacere este selectată pentru prima fază, cea de încercare (Try it) primesc o suma echivalenta a aproximativ 1000 euro pentru a-È™i construi planul de afaceri È™i beneficiază de conultanță din partea echipei organizaÈ›iei. Planurile care se evaluează ca fiind cu potenÈ›ial de succes pot intra în etapa a doua, cea de realizare (Do it) în care primesc o finanÈ›ate de aproximativ 6000 euro prin care îÈ™i înfiinÈ›ează o companie de tipul unui SRL. Și în această etapă organizaÈ›ia oferă cursuri, metorat – coaching, acces la spaÈ›iu de lucru în sediul organizaÈ›iei. Pentru cea de a 3-a etapă, cea de creÈ™tere a afacerii (Build it), Tøyen Unlimited realizează o mediere a găsirii de investitori din exterior. Exemplele de afaceri susÈ›inute de organizaÈ›ie arată că beneficiind de suport adecvat pentru a-È™i creÈ™te încrederea de sine È™i a-È™i dezvolta competenÈ›ele, aceÈ™ti oameni reuÈ™esc să pună pe picioare afaceri ce generează plus valoare semnificativă. Exemple: servicii de catering combinate cu cursuri de gătit È™i acÈ›iuni de educaÈ›ie pentru sănătate; festival de fim care angajează imigranÈ›i pentru organizaresprijindu-i pe aceÈ™tia în integrarea socială; coafor ambulant; servicii de livrare cumpărături la domiciliuÈ™i altele.
„Această vizită de studiu a reprezentat o excelentă oportunitate de dezvoltare profesională pentru mine în sectorul antreprenoriatului social, domeniu care reprezintă unul dintre principalele obiective strategice de dezvoltare ale AsociaÈ›iei Stea. A fost o experiență extrem de motivantă ce mi-a permis să descopăr soluÈ›ii inovatoare la probleme sociale experimentate de către organizaÈ›iile È™i instituÈ›iile vizitate în Norvegia, dar È™i de către celelalte organizaÈ›ii din România cu a căror reprezentanÈ›i am avut privilegiul să particip la această vizită de studiu. Am revenit cu multe informaÈ›ii despre modele de bună practică identificate pe care mă pregătesc să le transmit colegilor din cadrul organizaÈ›iilor È™i instituÈ›iilor partenere din Satu Mare.” – Cristina Maria Bala.
În ceea ce priveÈ™te vizita de studiu privind dezvoltarea de servicii sociale È™i de bază la nivelul comunității È™i modalități de lucru cu persoane dezavantajate, asistentul social Diana TarÈ›a a fost impresionată de unitatea mobilă aparÈ›inând Primăriei din oslo, profesionalismului È™i resurselor asistenÈ›ilor sociali care fac munca de teren.
Prima zi a cuprins o vizită la Primăria din Oslo unde delegaÈ›ia română a întâlnit doi asistenÈ›i sociali care lucrează pe partea de “outreach” – unitate mobile, care are scopul de a stabili contacte È™i de a lucra cu persoanele aflate la risc, intervenÅ£ie ÅŸi prevenÅ£ie timpurie. Astfel cei 14 asistenÈ›i sociali din România au aflat modalități de muncă de teren È™i cum se desfășoară activitățile în stradă (outreach social work). Următoarea vizită din prima zi a fost la o asociaÈ›ie (Norwegian Church Aid) care are în derulare proiecte È™i în Moldova. Aici s-a pus accent pe teme referitoare la crearea unor locuri de muncă, drepturile omului, antidiscriminare. În aceeaÅŸi zi, a fost vizitată È™i asociaÅ£ia Caritas înfinÅ£ată în anul 2011 în Oslo care are ca ÅŸi beneficiari migranÅ£ii (polonezi, români, ruÅŸi, spanioli) cărora le asigură cursuri de norvegiană, consiliere în ceea ce priveÅŸte drepturile dar ÅŸi obligaÅ£iile acestora pe teritoriul Norvegiei.
Cea de-a doua zi a fost rezervată unei vizite la Universitatea din Oslo, Faculty of Psychology&Health and Human Rights Institute, unde s-a discutat despre drepturile femeilor abuzate din Congo, despre barbaţii agresori dar şi despre ghidarea părinţilor.
Modele de bune practici au fost oferite in partea a doua a zilei de către angajaÈ›ii instituÈ›iei Church City Mission, a cărei misiune este găsirea È™i descoperirea injustiÈ›iei È™i a nevoilor, să ofere ajutor, să contribuie la diminuarea cauzelor marginalizării sociale. Unul dintre conceptele pentru a ajuta oamenii străzii a fost acela de a crea o cafenea pentru aceÅŸtia, loc unde asistenÅ£ii sociali oferă sprijin în diferite probleme.
Ultima zi a delegaÈ›iei a fost destinată asociaÅ£iei NoRoFrambu – centru pentru persoane diagnosticate cu boli rare, fraÅ£ii acestora ÅŸi părinÅ£ii. În cadrul centrului lucrează psihologi, doctori, fizioterapeut, terapist ocupaÅ£ional, educatori speciali, învăţător, lucrători de tineret.Centrul face cercetare in domeniul bolilor rare, cursuri ÅŸi videoconferinÅ£e pentru părinÅ£ii ÅŸi familiile persoanelor diagnosticate.
.jpg){kind=logo}
.jpg)
.jpg)
.jpg){kind=logo}
.jpg)